rană deschisă
privindu-se-n oglindă
ca-ntr-o carte
Costel Zăgan
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Am spart geamul dar poemul tot n-a părăsit încăperea gratiile vibrează fără cuvinte va trebui să folosesc iar interjecțiile alea demodate d... -
Cu cât mă uit mai adânc în cer cu atât se uită cerul mai adânc în mine eu îmi amintesc de pildă de Nietzsche însă Nietzsche nu-și aminteșt... -
Bucovina mea bolnavă și dragă niciodată n-am să te arunc la groapa istoriei Ștefan cel Mare ar evada cu tot cu cal din statuie la Suceava c...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu