Lipiți
în perete,
încleiați
în tapete,
ce-aveți, drăguților,
dumneavoastră cu harul?
La drumul mare-nvață
pe-ndelete
Francois Villon, poetul, tâlharul.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
*** Printre atâtea frumuseți, bătrânețea ar fi o jignire adusă condiției umane? Nu vă cred, boșorogi limbistici! Costel Zăgan
-
Am spart geamul dar poemul tot n-a părăsit încăperea gratiile vibrează fără cuvinte va trebui să folosesc iar interjecțiile alea demodate d... -
Cu cât mă uit mai adânc în cer cu atât se uită cerul mai adânc în mine eu îmi amintesc de pildă de Nietzsche însă Nietzsche nu-și aminteșt... -
Bucovina mea bolnavă și dragă niciodată n-am să te arunc la groapa istoriei Ștefan cel Mare ar evada cu tot cu cal din statuie la Suceava c...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu